O poezie foarte frumoasa si impresionanta!

            Sase pui si-o biata mama
                                                                                             de Vasile Militaru


Mai de mult, o randunica
Avea-n cuibu-i sase pui
Si privea la ei sarmana,
Ca la chipul soarelui:
De cu zori pornea -sageata-
cautand, pe deal si vai,
Hrana pentru puii sai.
Si-n iubirea-i nu odata
S-a culcat ea nemancata,
Dar destul de fericita ca nu s-a-ntamplat nicicand:
Dintre pui, s-adoarma vre-unul
ars de sete sau flamand.
Nici n-a fost mai mandra mama
decat ea-ntre randunici,
Cand vazu-ntr-o zi ca puii
se facusera voinici!
Si n-a mai avut odihna
nici cat ai clipi, sub soare,
Pana cand, pe fiecare pui
nu l-a-nvatat sa zboare.
Dar, cand toti puteau sa plece
încotro voiau sub slava,
Randunica, istovita,
a cazut în cuib bolnava.
Si cu ochii plini de lacrimi
tinta-n ochii fiecui,
Zise celor sase pui:
Dragii mamii, eu de-aseara,
simt în inima un cui:
Aripile greu ma dor
Si nici vorba sa mai zbor!!!
Dumnezeu mi-a dat putere,
- oricat am avut nevoi, -
Sa gasesc întotdeauna
hrana buna pentru voi...
Astazi fiindca sunt bolnava,
dragii mamii, se cuvine, -
Mari cum v-a facut maicuta,
sa-ngrijiti si voi de mine
Si ca nimeni dintre puii-mi
 sa nu simta ca mi-e rob,

Fiecare, sa-mi aduceti,
Zilnic, numai cate-un bob;
Ale voastre sase boabe
milostive, ma vor tine
Pana cand o sa vrea cerul
sa ma faca iarasi bine...

Ascultand cuvantul mamei,
au zburat cei sase pui
Si-au adus, vre-o sase zile,
fiecare bobul lui...

Mai departe însa puii,
- beti de-al slavilor înalt, -
Fiecare-avand nadejdea
ca-i va duce celalalt, -
N-a mai dus nici unul bobul
si, uitata mucenica,
A murit atunci de foame
cea mai sfanta randunica.

Si-a ramas apoi povestea
trista, neluata-n seama,
Orisicui ai sta s-o spui,
Ca o mama îsi hraneste:
sase, opt sau zece pui,
Însa zece pui, adesea,
nu pot toti hrani o mama.

Cea mai frumoasa definitie a IUBIRII...

                        

                         Daca dragoste nu am, nimic nu am

                    Cele mai frumoase cuvinte despre dragoste... Spre implinirea IUBIRII, pt implinirea CUVANTULUI(Iubirii).

Dragostea si bunurile ei.

"1. De as grai in limbile oamenilor si ale ingerilor, iar dragoste nu am, facutu-m-am arama sunatoare si chimval rasunator.
2. Si de as avea darul prorociei si tainele toate le-as cunoaste si orice stiinta, si de as avea atata credinta incat sa mut si muntii, iar dragoste nu am, nimic, nu sunt.
3. Si de as imparti toata avutia mea si dea as da trupul meu sa fie ars, iar dragoste nu am, nimic nu-mi foloseste.
4. Dragostea indelung rabda, dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuieste, nu se lauda, nu se trufeste.
5. Dragostea nu se poarta cu necuviinta, nu cauta ale sale, nu se aprinde de manie, nu gandeste raul.
6. Nu se bucura de nedreptate, ci se bucura de adevar.
7. Toate le sufera, toate le crede, toate le nadajduieste, toate le rabda.
8. Dragostea nu cade niciodata. Cat despre prorocii - se vor desfiinta; darul limbilor va inceta; stiinta se va sfarsi;
9. Pentru ca in parte cunoastem si in parte prorocim.
10. Dar cand va veni ceea ce e desavarsit, atunci ceea ce este in parte se va desfiinta. [...]
12. [...]; acum cunosc in parte, dar atunci voi cunoaste pe deplin, precum am fost cunoscut si eu.
13. Si acum raman acestea trei: credinta, nadejdea, dragostea. Iar mai mare dintre acestea este dragostea." 

(Sursa: Biblia ortodoxa, Intaia epistola catre Corinteni a Sfantului Apostol Pavel, cap. 13 - 'Dragostea si bunurile ei')

Rugaciunea de dimineata a parintelui Arsenie Boca

                      O foarte frumoasa si profunda rugaciune...                    

                     Doamne Iisuse Hristoase, ajută-mă ca astăzi toată ziua să mă lepăd de mine însumi, că cine știe din ce nimicuri mare vrajbă am să fac și astfel, ținând la mine, să Te pierd pe Tine. 

                    Doamne Iisuse Hristoase, ajută-mi ca rugăciunea Preasfântului Tău nume să-mi lucreze în minte mai mult decât fulgerul pe cer, că nici umbra gândurilor rele să nu mă întunece, căci iată păcătuiesc în tot ceasul.  

               Doamne, Cela ce vii în taină între oameni, ai milă de noi, că umblăm împiedicându-ne prin întuneric. Patimile au pus tină pe ochii minții, uitarea s-a întărit în noi ca un zid, împietrind în noi inimile noastre și toate împreună au făcut temniță în care Te ținem bolnav, flămând și fără haină, așa risipind în deșert zilele noastre, umbriți și dosădiți până la pământ.

                    Doamne, Cel ce vii între oameni în taină, ai mila de noi și pune foc temniței, aprinde dragostea în inimile noastre, arde spinii patimilor noastre și fă lumină sufletelor noastre. 
                 Doamne, Cela ce vii în taină între oameni, ai milă de noi, vino și Te sălășluiește întru noi, împreună cu Tatăl și cu Duhul Tău cel Sfânt. Căci Duhul Sfânt se roagă pentru noi cu suspine negrăite, când graiul și mintea rămân neputincioase.

                    Doamne, Cel ce vii în taină, ai mila de noi, căci nu ne dăm seama cât suntem de nedesăvârșiți și cât ești de aproape de sufletele noastre și cât ne depărtăm noi prin păcatele noastre. Ci luminează lumina Ta peste noi, ca să vedem lumină prin ochii Tăi, să trăim în veci prin viața Ta. Lumina și Bucuria noastră, slavă Ție! Amin.

Ce inseamna a fi sarac?

                                                 

                                       Povestiri cu talc

                    "Un tata bogat, dorind ca fiul sau sa stie ce inseamna sa fii sarac, l-a dus sa petreaca mai multe zile la o familie de tarani. Fiul a stat la tara trei zile si trei nopti. Revenind la oras, in automobil, tatal l-a intrebat:
                    - Ce zici de experienta? Ai invatat ceva?
                    - 1. Ca noi avem un caine, iar ei au patru. 2. Ca avem o piscina cu apa tratata, care ajunge pana la jumatatea curtii. Ei au un rau de apa cristalina, cu pesti si alte lucruri frumoase. 3. Ca avem lumina electrica in gradina, iar ei au stelele si Luna pentru a-i lumina. 4. Gradina noastra ajunge pana la zid, a lor se intinde pana la orizont. 5. Noi cumparam mancarea, ei o gatesc. 6. Noi ascultam CD-uri. Ei asculta simfonia perpetua a pasarilor, greierilor si a altor animale mici, toate acestea, insotite adesea de cantecul unui satean, care isi lucreaza pamantul. 7. Noi folosim microundele. Ceea ce mananca ei are gustul focului molcom. 8. Pentru a ne proteja, traim inconjurati de ziduri cu alarma. Ei traiesc aproape cu usile deschise, protejati de prietenia vecinilor. 9. Traim conectati la telefonul mobil, calculator, televizor. Ei sunt 'conectati' la viata, cer, soare, apa, verdele campului, animale, la umbra, la familia lor.
                    Tatal a ramas impresionat de profunzimea fiului sau. La sfarsit, fiul a concluzionat:
                    - Multumesc pentru ca m-ai invatat cat de saraci suntem! In fiecare zi observam tot mai putin natura, care este opera grandioasa a lui Dumnezeu. Ne preocupam doar de A AVEA, A AVEA, A AVEA SI A AVEA, DE FIECARE DATA MAI MULT, in loc ca singura preocupare sa ne fie A FI."

(Povestire extrasa din 'Calendar religios 2013', editura Flacara)

Céline Dion feat. the Bee Gees - Immortality

Despre Sinceritate...

             

                    Nu exista niciun dubiu ca numai adevarul ne poate face liberi, deoarece adevarul nu poate fi ascuns, el iesind intotdeauna la iveala, asa cum razele soarelui strapung si risipesc intunericul in zori. Sinceritatea este, poate, cea mai importanta virtute deoarece le preceda pe toate celelalte. Si cand iubesti trebuie sa fii sincer, si cand crezi in ceva/cineva trebuie sa fii sincer si chiar si cand speri trebuie sa fii sincer. De aceea trebuie sa fim sinceri cu noi insine si sa recunoastem ca o mare parte din viata noastra o traim in minciuna. Se spune sa omul este nascut liber si, nu este mai putin adevarat ca odata ajuns sa locuiasca intr-o galma, intr-un 'boț de carne', cum bine spune Creanga, sufletul omului (care-si are si isi ia energia si substanta in si din lumina divina) este inconjurat si bruiat de minciuna din toate partile (stanga-dreapta, sus-jos, fata-spate). Astfel viata noastra ajunge sa fie o lupta neincetata pt Adevar, o lupta intre spirit si materie si fericit este omul care reuseste sa le impace! Omule, nu fii de piatra, nu fii doar 'un pamant nesimtitor si rece' ca in poezia eminesciana, ci deschide-ti inima si primeste in ea tot Universul si odihneste-l in inima ta, plamadita din cel mai simtitor aluat, caci, cum bine este scris in cartea scriitorului grec N. Kazantzakis, nici cerurile, nici adancurile nu-l pot cuprinde pe Dumnezeu, ci doar inima omului plina de smerenie si de iertare! Asa ca, omule, ai grija sa nu ranesti niciodata o inima de om!
                    Sa fii sincer este pasul cel mai important pt a pune bazele unei relatii solide cu Dumnezeu, dar si cu tine insuti. Daca esti sincer, El promite sa te schimbe, chiar daca uneori intamplarile/ hazardul, obligatiile/ necesitatile din viata te pot face sa pari un ipocrit, dar recunoscand acest lucru in fata Lui, devii sincer din nou. Nu te va schimba asa, peste noapte,ci in timp pt a trage invataminte din greselile tale precum si din ceea ce tu crezi ca este bun la tine(virtuti crestine),dar care te poate face sa cazi prin faptul ca te crezi mai bun decat cel de langa tine, superior lui. Daca te-ar schimba peste noapte nu ai invata nimic! Unii s-ar putea sa profite de sinceritatea/ naivitatea/ inocenta ta, dar tu fii sincer oricum!
                    Darul tau pt eternitate, pt Hristos este in inima ta, este chiar inima ta, deoarece Hristos, Cel ce a facut totul, locuieste acolo de la Inceputuri. Restul conteaza mai putin. Nu sunt un om desavarsit, dar admir si pretuiesc desavarsirea si o cinstesc din toata inima mea, cu toata fiinta mea. Un vechi proverb latinesc spune: 'Homo sum humani nihil a me alienum puto', adica 'sunt om si nimic din ce-i omenesc nu mi-e strain'. Nu degeaba Michael Jackson afirma ca este 'doar un om' ('I'm only human'). Sa nu credeti ca exprima musai un regret, ci isi exprima durerea sa de om si vina de a fi limitat ca om si de a nu putea face mai mult pt cei ce-l inconjoara!
                    Sinceritatea este trasatura esentiala a crestinului autentic, cel ce constientizeaza ceea ce inseamna numele de crestin (care vine de la Hristos), respectandu-l si aparandu-l dupa bunavointa si putinta sa.
                    Inchei printr-o frumoasa si sensibila rugaciune athonita: 
„Nu doresc să trăiesc mult. Vreau să trăiesc cu Tine. Mult, viu și nesfârşit eşti Tu. Vino şi fă voia Ta întru mine. Vino când vrei şi când socoteşti Tu. Vino ca o adiere, ca o binecuvântare, dacă socoteşti astfel, vino ca un fulger al încercării şi arde-mi fiinţa dacă crezi că aşa trebuie. Ştiu că ceea ce va urma vizitei Tale, în orice fel ai veni, va fi ceea ce-mi doresc eu mai adânc, ceea ce nu pot exprima şi găsi nicăieri altundeva în afară de Tine. De aceea, pe Tine Te caut şi aştept. Sunt dezamăgit de mine însumi, numai Tu rămâi, şi vin la tine, Doctorul, luminarea şi sfinţirea sufletelor şi trupurilor. Vin bolnav cum sunt şi îmi încredinţez Ţie toată viaţa şi nădejdea mea. Amin"- un calugar athonit. Pace!

Nota: sursa o reprezinta canalul meu de youtube! Vechile mele postari.

Inima perfecta este o inima ranita, sangeranda si cicatrizanta, care se vindeca singura.

Un scurt comentariu personal: Dezbraca-te de pielea si de carnea ta ca sa-ti cunosti INIMA si apoi daruieste-o bucata cu bucata cuiva, cui va vrea sa-ti daruiasca o farama din inima sa pe care s-o potrivesti in inima ta! Daca vrei sa-ti cunosti inima si pe tine insuti, dezbraca-te de haine, de piele si de carne, de ganduri si idei, de vorbe de trei lei...Foarte frumoasa povestea, plina de invataturi si invataminte, povete. O parabola a iubirii si a prieteniei. 'Amicus animae dimidium (est)'= din lb. latina, Prietenul este jumatate din suflet/ jumatatea sufletului! Prietenia are UN singur suflet, dar prietenii pot fi mult mai numerosi... - Cu drag si din iubire, Marian.

Inima ta cum este?

February 2, 2014 by rugacatredomnul | Leave a comment

Se povesteste ca intr-o zi, un tanar s-a oprit in centrul unui mare oras si a inceput sa le spuna trecatorilor ca are cea mai frumoasa inima din lume. Nu dupa mult timp, in jurul lui s-au strans o multime de oameni care ii admirau inima: era intr- adevar perfecta! Toti au cazut de acord ca era cea mai frumoasa inima pe care au vazut-o vreodata…
Tanarul era foarte mandru de inima lui si nu contenea sa se laude singur cu ea. Deodata, de multime s-a apropiat un batranel. Cu glas linistit, el a rostit ca pentru sine
- Si totusi, perfectiunea inimii lui nu se compara cu frumusetea inimii mele!
Oamenii au inceput sa-si intoarca privirile spre inima batranelului. Pana si tanarul a fost curios sa vada inima ce indraznea sa se compare cu inima lui. Era o inima puternica, ale carei batai ritmate se auzeau pana departe. Dar era plina de cicatrice, si erau locuri unde bucati din ea fusesera inlocuite cu altele care nu se potriveau chiar intru totul, liniile de unire dintre bucatile straine si inima batranului fiind sinuoase, chiar colturoase pe alocuri. Ba, mai mult, din loc in loc lipseau bucati intregi, lasand sa se vada rani larg deschise, inca sangerande.
-Cum poate spune ca are o inima mai frumoasa? isi sopteau uimiti oamenii.
- Cred ca glumesti, spuse tanarul dupa ce a examinat atent inima batranelului. Priveste la inima mea, este perfecta! Pe cand a ta este toata o rana, numai lacrimi si durere.
- Da, a spus bland batranul. Inima ta arata perfect, dar nu mi-as schimba niciodata inima cu a ta. Vezi tu, fiecare cicatrice de pe inima mea reprezinta o persoana careia i-am daruit dragostea mea: rup o bucata din inima mea si i-o dau omului de langa mine, care adesea imi da in schimb, o bucata din inima lui, ce se potriveste in locul ramas gol in inima mea. Dar pentru ca bucatile nu sunt masurate la milimetru, raman margini colturoase, pe care eu le pretuiesc nespus de mult, deoarece imi amintesc de dragostea pe care am impartasit-o cu cel de langa mine. Uneori am daruit bucati din inima mea unor oameni care nu mi-au dat nimic in schimb, nici macar o bucatica din inima lor… Acestea sunt ranile deschise din inima mea, pentru ca a-i iubi pe cei din jurul tau implica intotdeauna un oarecare risc. Si desi aceste rani sangereaza inca si ma dor, ele imi amintesc de dragostea pe care o am pana si pentru acesti oameni. Cine stie, s-ar putea ca intr-o zi sa se ntoarca la mine si sa-mi umple locurile goale cu bucati din inimile lor… Intelegi, acum, dragul meu, care este adevarata frumusete a inimii? a incheiat cu glas domol si zambet cald batranelul.
Tanarul a ramas tacut deoparte, cu obrazul scaldat in lacrimi. S-a apropiat apoi timid de batran, a rupt o bucata din inima lui perfecta si i-a ntins-o cu maini tremurande. Batrnul i-a primit bucata si a pus-o in inima lui. A rupt, apoi, o bucata din inima brazdata de cicatrice si i-a intins-o tanarului. Se potrivea, dar nu perfect, pentru ca marginile erau cam colturoase.
Tanarul si-a privit inima, care nu mai era perfecta, dar care acum era mai frumoasa ca niciodata, fiindca in inima candva perfecta pulsa de-acum dragoste din inima batranului. Cei doi s-au imbratisat, si-au zambit si au pornit impreuna la drum.
Cat de trist trebuie sa fie sa mergi pe calea vietii cu o inima intreaga in piept… O inima perfecta, dar lipsita de frumusete… Inima ta cum este? O poti imparti cu altii?

Nota: copiat in intregime de pe blogul-sursa: http://cristaledeghiata.wordpress.com/2014/02/02/inima-ta-cum-este/